Geniul se naște din simplitate; acel om extraordinar, părintele iezuit Athanasius Kircher, precursor, în sec. al XVII-lea, al tuturor științelor moderne, de la studiul limbii chineze pînă la tehnicile de spionaj, trecând prin cea mai dezastruoasă tentativă de descifrare a hieroglifelor egiptene, a scris și o carte uluitor de ingenioasă intitulată Arca Noe (1675) in care interpretează… istoria Potopului, căutându-i cele mai logice ramificații și implicații. Îl iubim pentru asta.
Athanasius Kircher calculează dimensiunile corăbiei lui Noe astfel încât ea să poată transporta câte o pereche din toate speciile animale, desenează nenumărate planuri și diagrame și scheme, pune problema dacă nu cumva pe Arcă a fost îmbarcat și un șeptel de vite domestice suplimentare ca hrană pentru animalele de pradă, pantere, lei și șacali, ba chiar caută și o soluție tehnică pentru recuperarea și evacuarea tuturor soiurilor de găinaț, balegă și alte categorii de excremente.
Dar mai ales… fantasticul Padre duce povestea pînă la extremele ei logice; e primul exeget din istorie care a realizat că în cazul unui Potop planetar ar muri, sufocate, și toate soiurile de pești și animale marine (!…), din pricina lipsei de oxigen în apele noroioase și otrăvite. Ilustrațiile lui, pline de vietăți acvatice moarte, sînt astfel cele mai sinistre vreodată imaginate în legătură cu Potopul. Mai întâi nu ne dăm seama de ce sînt tulburătoare… pînă când vedem toți peștii, balenele și coralii umflați de moarte. Bravo, frate Kircher. Geniul trebuie apreciat.