—

La un popor întreg la minte, in sec. XXI, religia ar trebui să fie o afacere intimă, precum preferințele sexuale sau culinare. Nu se afișează in politică, decât dacă vrei să devii ca Iranul… sau Rusia lui Putin.

Biserica s-a băgat însă la noi în alegeri în favoarea lui Ponta.

Ați dat comunismul pe ortodoxie… Tot o ideologie totalitară.

Iar dreapta are aici o mare responsabilitate: Dreapta românească a apărat în permanență amalgamul bisericii cu statul, dintr-o pulsiune irațională care i-a împiedicat să vadă mașina de făcut bani prin suceala de minte a maselor cu moaște și icoane.

Imaginasem această Circulară duhovnicească a Preafericitului Daniel, în preajma alegerilor prezidențiale… Unii au luat-o drept bună, într-atât pare natural bunului simț ca biserica să nu implice în politică:

Textul imaginat de mine suna așa:

“Iubitului nostru cler, cinului monahal şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace de la Dumnezeu.

Iubiţii mei fii duhovniceşti, preacucernici părinţi, fraţi şi surori întru Cristos, vă îndemnăm ca în viitoarele alegeri prezidențiale inimile voastre să urmeze judecata minții, iar nu mesaje electorale ce ar invoca numele Imparatului Imparatilor, al Domnului nostru Iisus Hristos. 

“Exercițiul libertăților civile se practică în afara sfintei Biserici, dincolo de fățărnicie, lingușeli și promisiuni vane către cei năpăstuiți sau săraci cu duhul.

“Iubiţi fraţi creştini, sfinții pe care îi cinstim cu osârdie și care au fost prigoniți atât în viață cât și dupa moarte vă îndeamnă să nu amestecați patimile lor cu cele lumești și trecătoare. Votați așadar chibzuind la programele economice și sociale ale candidaților, iar nu după numărul de rugăciuni și mătănii dovedite de aceștia.
Amin.

Preafericitul Daniel, 
Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.”

—

Aiurea, nici vorbă de așa circulară, biserica s-a implicat și se implică în politică și în aceste alegeri, insidios, ierarhic, tenace, din sete de arginți. Scria, tardiv, Paul Dragos Aligica că el e dezamăgit de, zice el: “modul delporabil in care bisericile si religia organizata insititutional din țară” se comportă în prezent, pe fundal de alegeri, obsedate de bani șabada… Ha!

Mare surpriză. Acum se regăsesc driblați de Ponta și PSD, care le râde în spate și le ia voturile prin masa de enoriași îndobitociți… Nu-mi rămâne decât să hohotesc și eu trist, chiar dacă răzbunat. O meritați.

Unde e problema cu religia în școli? răcnea această dreapta asta românească cu obsesia pieței și a monarhiei. Doar e identitatea noastră europeană… Vaaai… Acum biserica e cu Ponta. Halal profeți și analiști. Se mai și declară dezamăgiți de cler.

Când li se spunea că întreaga ierarhie bisericească e compusă din coțcari și că religia este o dimensiune spirituală privată care nu are ce căuta în școli și în spațiul public n-au vrut să asculte. Poftim, au mai și sucit minți de tineri. Așteptăm măcar un pic de rușine, dacă nu de pocăință. Până atunci, să ne scutească cu lamentațiile.

Iar poporul găsește asta normal, desigur. Au fost învățați cu fățărnicia de mici, din școli. Așa încât, obsedată de arginți și șireturi metalice de 18 carate, biserica ortodoxă te controlează mintal, ba chiar și prin limbaj, căci îți transmite azi mecanic un discurs arhaic, cel care folosește voroave precum “meteahnă”, “păgubitor”, “îndeletnicire”… Când mergi să te spovedești, trebuie să folosești vorbe rare, radioactive, precum “malahie”…

Pe deasupra, prin atâta pasivitate o să râdeți acru când va veni și legea blasfemei și a interdicției de a critica cele sfinte. Republica Ortodoxă Română.

Nu e de mirare, așadar, că atunci când biserica își încalcă vocația de neutralitate politică și îți spune cum să votezi, ea folosește un limbaj anacronic. Tu devii atunci “stimat alegător”… “Stimat”, da… Intotdeauna adjectivul “stimat” a dat piele de găină oamenilor normali. Când vreau să enervez, eu interpelez cotidianul prin: “stimați oameni buni”.

Iată, așadar, stimați oameni buni, ce se difuzează la mănăstiri:

„Stimate alegător creştin-ortodox, când votezi, nu îţi trăda credinţa şi neamul! Votează Victor Ponta!”
Stima noastră și mândria.

Numai că Dumnezeu n-are ce căuta între mine și România, iar Ponta nu e un bun român.

Ponta a spus recent în campanie la Bistriţa, că “toţi cei care cred în Dumnezeu, respectă ţara şi legile” sunt “buni români”. Ei bine, fățarnicul Ponta nu este un bun român. Iar biserica știe asta și totuși îl sprijină… pentru arginți și șireturi de aur.

“Credință în Dumnezeu” au și ăia care taie capete de jurnaliști în Siria și Irak. O fac tot în numele lui Dumnezeu.
Dumnezeu n-are ce căuta între mine și România.
Ponta e un fățarnic. România există în afara lui Dumnezeu.

Așa încât, am să tot postez, repetat, prin copy-paste, să fie clar: eu votez Iohannis. Nu e un îndemn electoral interesat, nu particip la campanie, l-aș vota și pe Chewbacca din Star Wars, numai să nu iasă Ponta.

Iohannis, nemțul tacticos. Vorbește lent dar e uman și vrea să facă bine. Intrăm într-o lume normală, cu plictis birocratic și reguli de țară care s-a săturat de exuberanță balcanică cu daci și fantezii ortodoxe.
Dacă nu votăm Iohannis, ne așteaptă Dragnea și Mazăre și zombii olteni și toți gangsterii provinciali de-alde burtosul Voicu, ăla care vota cu două mâini și-ar vinde și foetusul lu mă-sa.

Ne așteaptă sinistre aluzii spre spațiul carpato-siberian și demnitate anti-europeană, că adică nu ne dictează nouă nimeni nimic dacă nu bagă plicul.
Mânca-mi-ai.
Pe scurt: votez Iohannis. Clar?